0 titluri

Tel: 0722.940.581

  1. Acasă
  2. Cărți: Istorie ascunsă
  3. Misteriile lui Zalmoxis
Carte

Misteriile lui Zalmoxis

Coperta cărții: Misteriile lui Zalmoxis – Cultura spirituală a geto-dacilor - Legile și ritualurile de inițiere pentru dobândirea nemuririi sufletului de la editura Herald.
Cartea: Misteriile lui Zalmoxis – Cultura spirituală a geto-dacilor - Legile și ritualurile de inițiere pentru dobândirea nemuririi sufletului
Autor: Constantin Daniel
Editura: Herald
Cumpăr

Cultura spirituală a geto-dacilor - Legile și ritualurile de inițiere pentru dobândirea nemuririi sufletului

Autor(i): Constantin Daniel
Editura: Herald
Colecţia: Bibliotheca orientalis
Anul apariţiei: 2021
Pagini: 400 (13x20 cm)
ISBN:9789731111834
Preţ: 49,00 Lei
Disponibilitate: în 7-14 zile

Misteriile antice, la grecii vechi, la romani și, în mare măsură, și la egiptenii din antichitate, au ajuns cu timpul să constituie adevărata religie a acestor neamuri, atunci când adorarea zeilor oficiali a căzut, mai mult sau mai puțin, în desuetudine.

Or, după mărturiile autorilor antici și după cele ale autorilor moderni, tracii, în general, și geto-dacii, în special, au avut culte de mistere foarte dezvoltate.

Mai mult, toate misteriile elenice existente la greci, în epoca clasică, erau de origine tracă, fiind create de traci și impregnate de spiritualitatea tracă.

De aceea, am considerat util să studiem aceste misterii ale geto‑dacilor, care au constituit, de altfel, ca și la greci și la romani, adevărata esență a religiei lor.

Orientalistul Constantin Daniel intenționa încă din 1985 să publice o carte dedicată cultului unei zeități traco-getice, Zalmoxis. Abia astăzi textul este gata de întâlnirea cu publicul, căci pentru prima oară lucrarea „Misteriile lui Zalmoxis“ vede integral lumina tiparului, altfel fragmente din ea fiind inserate în revistele vremii.

Pornind de la puținele mărturii existente (v. Herodot), Constantin Daniel ne propune o imagine convingătoare despre un cult dedicat unui zeu al misteriilor, așa cum găsim în Orientul Apropiat și în Grecia.

Demersul orientalistului român vizează atât analiza acestui cult, cât și plasarea sa în contextul cultural mai amplu al epocii. Interesul mărturisit al autorului se îndreaptă către radiografierea constantelor spirituale specifice religiilor și comunităților tracice, cu accentul pus pe lumea dacilor. Din acest punct de vedere, Zalmoxis apare ca o zeitate solară îndeplinind un important rol mântuitor, el având puterea de a-și recupera discipolii în vederea unei existențe de dincolo de moarte.

Credința în nemurire prezentă în ritul lui Zalmoxis este completată și de o practică vizând obținerea unei austerități stoice în viața cotidiană, bazată pe o moralitate exemplară.

Constantin Daniel subliniază descendenta uraniană a zeului, asimilându-l lui Apollo, ca și faptul că el ilustrează o ideologie religioasă ce se opune tradițiilor hedoniste și dionisiace de tip helenic.

Cât privește substanța concretă și tehnică a ritualurilor de inițiere în misterii, aceasta constă, potrivit autorului, în deprivarea senzorială a discipolilor prin claustrarea lor în grote întunecate, delirul și viziunile induse astfel fiind omologate ca reprezentări și mesaje transmise de divinitate.

Cartea „Misteriile lui Zalmoxis“ încearcă să expună o perspectivă extrem de spiritualizată asupra religiei și comunităților trace, în general, cu un accent special pus asupra lumii dacice.

Această perspectivă își găsește justificarea în rolul influent pe care Zalmoxis și cultul său de mistere l-au avut asupra lumii trace.

Zalmoxis este înfățișat drept o zeitate solară căreia i se atribuie o importantă funcție soteriologică, el fiind zeul în al cărui paradis vor ajunge, după moarte, sufletele celor inițiați în misteriile sale.

Cuprinsul cărţii: „Misteriile lui Zalmoxis“

  • Notă introductivă
  • Cuvânt înainte
  • Troia, cetate a Tracilor, și cucerirea ei de către Grecii Aheeni
    • Descoperirea ruinelor Troiei
    • Troia istorică și Iliada
    • Troia și Imperiul Hittit
    • Troia și limba vorbită de troieni
    • Semințiile trace în Iliada
    • Ținuturi locuite de traci, în Iliada
    • Râuri ce străbat ținuturi trace
    • Munții din ținuturile locuite de traci
    • Orașe ale tracilor
    • Vânturile din ținuturile trace
    • Popoarele trace menționate de Homer
    • Troia - cetatea tracică
  • Abioii geto-daci în Iliada
    • Ce sens are etnonimul Abioi?
    • Abioii din Iliada au fost traci
  • Enigma hiperboreenilor și traco-getii
    • Hiperboreenii la autorii greci
    • Hiperboreenii în opera lui Herodot
    • Hiperboreenii în legendele de la Delphi
    • Vârsta de aur și hiperboreenii
    • Etimologii ale etnonimului „hiperboreean“
    • Hiperboreenii și tracii
    • Hiperboreenii, realitate istorică sau mit fabulos?
    • Geneza mitului hiperboreenilor
    • Difuziunea mitului hiperboreenilor
  • Mitul blajinilor la români și hiperboreenii
    • Mitul blajinilor la români
    • Apelații ale blajinilor în mitologia română
    • Cum a luat ființă mitul blajinilor?
    • Mitul blajinilor și religia lui Zalmoxis
  • Enigmaticii agatârși și statul lor
    • Etimologia numelui de „agatârși“
    • Originea etnică a agatârșilor
    • Statul agatârșilor
    • Situația femeilor în regatul agatârșilor
    • Agatârșii și gândirea lui Platon
    • Religia agatârșilor
  • Misteriile în cultul divinităților din antichitate
    • Misteriile în Egiptul antic
    • Secretul în misterii
    • Misteriile sumero-akkadiene
    • Misteriile la grecii vechi
    • Structura misteriilor
    • Epopteia în misterii
    • Unde se celebrau misterii în Grecia
    • Misteriile ca religie a grecilor
    • Misteriile și filozofia greacă
  • Interferențe spirituale traco-elenice
    • Influențe trace asupra religiei grecilor
    • Mituri trace preluate de greci
    • Filozofi și scriitori de origine tracă care au scris în grecește
  • Originea tracă a misteriilor elenice
    • Misteriile orfice
    • Misteriile orfico-pitagorice
    • Misteriile cabirilor
    • Misteriile lui Dionysos
    • Misteriile zeiței Cybele
    • Misteriile lui Sabazios
    • Misteriile de la Eleusis
    • Alte culte de mistere de origine tracă
  • Cultul lui Dionysos la traci
    • Dionysos la traci
    • Zeul Dionysos în miturile grecilor
    • Vechimea cultului lui Dionysos la greci
    • Misteriile lui Dionysos la traci
  • Cultul zeului Apollo la traci
    • Miturile referitoare la Apollo la greci
    • Apollo și Dionysos la greci
    • Zeul Apollo la traci
  • Adversitatea față de cultul lui Dionysos
    • Interzicerea cultivării viței de vie
    • Dispariția etnonimului „agatârs“
    • Simplitatea veșmintelor geto-dacilor
    • Interzicerea aurului la geto-daci
    • Colectivismul geților
    • Geți și daci
  • Claustrarea în întuneric a lui Pitagora și a discipolilor săi
    • Izolarea senzorială a lui Pitagora și a discipolilor săi
    • Izolarea în întuneric în misterii și în oracole
    • Două tipuri de descensus ad inferos (Katabasis) în antichitate
    • Deprivarea senzorială în timpul claustrării în peșteri sau în încăperi obscure
  • Deprivarea senzorială și misteriile lui Zalmoxis
    • Observații asupra traducerii textului din Herodot (IV.94-96)
    • Implicații ale textului lui Herodot (IV.94-96)
    • Au existat, cu adevărat, misterii ale lui Zalmoxis?
    • Similitudini între misteriile lui Pitagora și cele ale lui Zalmoxis
    • Deprivarea senzorială și izolarea lui Zalmoxis
    • Deprivarea senzorială la alți homines religiosi
    • Similitudinea între comunitatea esenienilor și homines religiosi ai geto-dacilor
    • Barzii popoarelor baltice și homines religiosi geto-daci
    • Șamanii și homines religiosi geto-daci
  • Cultura spirituală a Geto-Dacilor și misteriile lui Zalmoxis
    • Nemurirea la geto-daci
    • Eliberarea de frică de moarte
    • Cultul aniconic al zeilor
    • Cucernicia geto-dacilor
    • Disprețul față de lume și de bucuriile ei
    • Dobândirea nemuririi
    • Politeismul dacilor
    • Celibatul și cultul lui Zalmoxis
    • Sfințenia la homines religiosi geto-daci
    • Morala geto-dacilor
  • Zalmoxis, zeul care se arată
    • Etimologia teonimului „Zalmoxis“
    • „Zamolxis“ sau „Zalmoxis“? Zeu chtonian sau uranian?
    • Alte ipoteze etimologice privitoare la numele „Zalmoxis“
    • Sensul numelui „Zalmoxis“
    • Apariția lui Zalmoxis în cursul practicării misteriilor sale
  • Ritualul misteriilor lui Zalmoxis
    • Perioada în care a trăit Zalmoxis
    • Desfășurarea misteriilor
    • Claustrarea în încăperi subterane
    • Epopteia în misteriile lui Zalmoxis
  • Autori și surse clasice la care se face referire în această lucrare
  • Bibliografie